Se spune ca demult s-au intalnit cateva sentimente si cateva calitati ale omului. Cand PLICTISEALA bombanea a treia oara, NEBUNIA a propus: hai sa ne jucam de-a ascunselea! INTRIGA a facut pe mirata, iar CURIOZITATEA, fara sa se abtina, a intrebat: De-a ascunselea? Si cum este asta? "Este un joc in care eu ma fac (imi ascund fata) si incep sa numar, de la unu la un milion, in timp ce voi va ascundeti. Cand termin de numarat, va voi cauta pana va gasesc" explica NEBUNIA. ENTUZIASMUL dansa de multumire, iar BUCURIA topaia pentru ca a reusit sa convinga INDOIALA si chiar si INDIFERENTA, cea pe care n-o interesa nimic. Dar nu toti au vrut sa participe. ADEVARUL a preferat sa nu se ascunda. De ce? Pentru ca la sfarsit il gaseau mereu. ORGOLIUL considera ca jocul acesta era o prostie. In fond il deranja ca nu fusese ideea lui. Iar LASITATEA a preferat sa nu riste. NEBUNIA a inceput sa numere. Prima care s-a ascuns a fost LENEA care, asa cum face mereu, s-a tolanit pe prima piatra care i-a iesit in cale. INVIDIA s-a ascuns dupa TRIUMF, care, prin propriile puteri, a reusit sa se urce in copacul cel mai inalt. GENEROZITATEA aproape nu reusea sa se acunda. Fiecare loc i se parea minunat pentru fiecare dintre prieteni. Lacul cristalin pentru FRUMUSETE. Coroana unui copac era perfecta pentru TIMIDITATE. O adiere de vant i se parea magnifica pentru LIBERTATE. In fine, dupa ce s-au gandit toti, GENEROZITATEA s-a ascuns intr-o raza de soare. EGOISMUL in schimb a gasit un loc foarte bun de la inceput. Era aerisit, comod, doar pentru el. MINCIUNA s-a ascuns dupa curcubeu. Iar PASIUNEA si DORINTA, printre vulcani. Cand NEBUNIA aproape terminase de numarat, DRAGOSTEA inca nu gasise un loc unde sa se ascunda caci toate locurile erau ocupate. Pana ce intr-un tarziu a vazut tufa de trandafiri si s-a hotarat sa se ascunda intre flori. "Un milion" zise NEBUNIA, si incepu sa caute. Prima care a aparut a fost LENEA care era la doi pasi. PASIUNEA si DORINTA s-au simtit in vibratiile vulcanilor. Fara sa vrea a gasit INVIDIA. Si a gasit imediat si TRIUMFUL. Pe EGOISM nici nu a trebuit sa il caute ca a iesit singur. Ascunzatoarea lui, de fapt, era un cuib de viespi. De atata cautat, NEBUNIEI i s-a facut sete. Si apropiindu-se de lac a descoperit FRUMUSETEA. A fost mult mai usor sa gaseasca INDOIALA. Statea si nu putea sa se hotarasca unde sa se ascunda. Asa i-a gasit pe toti. TALENTUL era in iarba cruda. NELINISTEA intr-o pestera intunecata. MINCIUNA in spatele curcubeului. Si-a gasit chiar si UITAREA  care uitase ca se joaca de-a ascunselea. Doar DRAGOSTEA nu era de gasit. NEBUNIA a cautat in fiecare copac, in fiecare izvor, pe crestele muntilor... Si cand era sa se dea batuta, a vazut o tufa de trandafiri. A luat un bat si a inceput sa miste crengile. Imediat s-a auzit un tipat de durere. Spinii ranisera ochii DRAGOSTEI. NEBUNIA nu stia ce sa mai faca sa se scuze. A plans, s-a rugat, a implorat, a cerut iertare si a promis sa ramana mereu impreuna.

De atunci DRAGOSTEA este oarba si NEBUNIA este mereu langa ea!